RSS

Să nu-ți fie rușine să iubești pe mama ta

06 Jun

Am văzut clipul de mai sus în mai multe rânduri, dar cred că acum se potrivește bine cu o întâmplare la care am fost părtaș de curând.

Am fost la un cămin împreună cu niște prieteni și, printre alte jocuri am făcut și un fotbal. Așa că a trebuit să mergem pe terenul de fotbal din sat, ceea ce însemna 10 minute de mers. Imaginează-ți cam 70 de copii gălăgioși mergând spre terenul de fotbal.

Și mai imaginează-ți că ai 12 ani, că ești de la același cămin/orfelinat cu ei și deodată vezi pe mama ta. Ea este îmbrăcată în negru, cu haine sărăcăcioase, și stă lângă un bar împreună cu alte persoane, pe partea cealaltă a șoselei.

Poate că în sinea ta ești dezamăgit că mama ta este săracă, poate are probleme cu băutura sau cu sărăcia, poate că nu are loc de muncă sau .. poate că lucrează ca măturătoare.

Ask-not-what-your-mother-can-do-for-you.-Ask-what-you-can-do-for-your-mother-250x187Privirea ți se intersectează cu a ei și ridici mâna, pe jumătate, în semn de salut. Dar nimic glas, nimic zgomot, ca nu cumva să observe ceilalți că este mama ta. Nu ai vrea să se abată rușinea asupra ta, nu ai vrea să știe nimeni că ea este… Că e săracă, sau poate murdară…

Șii stop!

Am observat că ridicase mâna pe jumătate și am întrebat: “Cine e acolo? O cunoști?”.  “E mama”- mi-a spus foarte încet. “Vorbești serios? Păi așa saluți tu pe mama ta? Doar o mamă ai pe lumea asta și așa o saluți?”. I-am dat puțin răgaz  să acționeze și a strigat: “Săru’mâna, mama. Mă duc la terenul de fotbal”L-am simțit cum devenise mai senin pentru că a avut curajul să spună asta. 

Se treziseră niște sentimente ciudate în mine. Și eu am fost așa. Și mie îmi era rușine când eram copil; îmi era rușine să mă laud cu părinții mei, îmi era rușine să mă mândresc cu frații mei. Dacă ne vedeam pe stradă .. parcă eram necunoscuți. Dar nici acasă nu spuneam mamei vreodată că o iubesc, deși ea mă iubea. E mare lucru să știi să-ți manifești dragostea.

Toate gândurile de sus mi-au trecut prin minte cam într-o secundă, apoi i-am ținut un discurs pe tema “Niciodată să nu-ți fie rușine să o iubești pe mama ta.”Poate că avea motive să se rușineze cu mama lui, dar nu ar fi avut motive să nu o salute, să nu o cinstească… să nu o iubească.

love your motherȘtiți ce? Dumnezeu a pus “cinstirea părinților” printre primele porunci, pentru că El cunoaște cel mai bine pe om. Poate cândva vom fi și noi părinți, poate vom fi neglijenți, poate vom fi chiar răi, poate vom sta departe de ei, dar gândiți-vă ce zguduite ne-ar fi sufletele să vedem dragoste din partea copilului pe care nu l-am iubit. Dragostea face să cadă răutatea, sau neglijența. Mai ales dragostea … pe care n-o merităm!

Dacă părinții tăi nu știu să te iubească, trebuie sa le dai tu o lectie. Cum poți câștiga pe cineva dacă aștepți dragoste doar din partea lui? Dacă există mame care nu își iubesc copiii, cred că ar trebui să existe copii care își iubesc mamele.   

love your familyNeglijați? Toți am fost. Abandonați? Nu prea! Adevărul este că puțini dintre prietenii mei au fost părăsiți de părinți. Cred că majoritatea avem motive să fim recunoscători pentru părinții noștri și n-o facem. Avem motive să îi apreciem, chiar să ne mândrim cu ei și n-o facem. Avem motive să-i îmbrățișăm și totuși trântim uși. Eu am fost așa. Dar știți ce mai avem? Unii dintre noi mai avem timp să schimbăm asta!

Vă recomand să dați share cu generozitate, pe blogurile voastre, pe Facebook. Uite aici link. Copy – paste 🙂  https://www.youtube.com/watch?v=7EyniGvsVg8

Advertisements
 
9 Comments

Posted by on June 6, 2015 in Familie, Motivaţional, Mă inspiră

 

Tags: , , , , , , , ,

9 responses to “Să nu-ți fie rușine să iubești pe mama ta

  1. racoltapetru6

    June 7, 2015 at 7:10 am

    Cui îi e rușine de părinți, indiferent cât de jos au ajuns, să nu uite că și ei au șanse să fie respinși, oricât de sus vor ajunge.

     
    • Mihai

      June 7, 2015 at 10:23 am

      Exaaact!! Aceștia mari să nu uite! Între timp încerc să scriu și pentru cei mici, care nu prea își dau seama ce fac. 🙂

       
  2. Georgeta R. M.

    June 10, 2015 at 11:52 am

    Un articol emoționant, frumos și…instructiv.
    Mulțumesc, numai bine și o zi frumoasă !

     
    • Mihai

      June 10, 2015 at 4:11 pm

      Mulțumesc. Sunt surprins câte lucruri pot învăța interacționând cu niște copii simpli. Parcă sunt o oglindă a copilăriei noastre.

       
  3. anamaria

    June 10, 2015 at 12:35 pm

    Cea mai steluta dintre stelute este pentru ce ai scris aici. Ai scris asa fain ca pentru o clipa am si vizualizat scena si am fost acolo cu voi. Si mie mi-a fost rusine cand eram copil, acum cand am minte sunt recunoscatoare ca ii am, pentru tot ce au facut si fac si incerc sa le fac viata mai frumoasa si sa le arat ca ii iubesc.

     
    • Mihai

      June 10, 2015 at 4:18 pm

      Eehe, primesc cu drag steluța și îmi dau seama că nu ești orice fel de mamă! Sper să ai cât mai multă dragoste pentru micuții tăi! 🙂
      În plus mi-ar plăcea să am mai des gândul la destinul copiilor, să înțeleg pe unde le colindă mintea, cam ce direcție de viață au ales … pentru că abia așa reușesc să le fiu de folos. Dacă îi privim cu dezinteres … de ce să ne mirăm de viețile pe care le vor avea?

       
  4. ecoarta

    June 11, 2015 at 1:30 pm

    Cred că şi părinţilor le sună acest articol! Sunt părinţi care, deşi îşi iubesc copiii, le e ruşine să le spună ori de câte ori pot acest lucru. Şi, atenţie!, uneori poate fi prea târziu! Soţul meu şi-a iubit copiii mai mult decât propria viaţă, dar mereu i-a fost ruşine să le spună, să-i îmbrăţişeze! Mi-a trebuit multă putere de convingere, iar azi, cele mai frumoase amintiri ale copiilor mei sunt tocmai acele îmbrăţişări…

     
    • Mihai

      June 11, 2015 at 5:47 pm

      Ce bine! Ce grozăvie frumoasă! Să călcăm pe mândria sau pe obișnuința greșită și să dăruim cuvinte calde, îmbrățișări meritate. Sunteți deosebită tocmai pentru că ați motivat pe soț pentru treaba asta, așa cum ar trebui să fie o mamă! 😀

       
      • ecoarta

        June 14, 2015 at 10:34 am

        Mulţumesc! Eşti o persoană deosebită! Mă bucur să te ştiu undeva, acolo, meditând profund la mersul sinuos al lumii noastre!

         

Scrie părerea ta ...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: