RSS

Răstignirea şi liniştea de trei zile

19 Apr

..continuarea de aici.

Răstignirea

crucified Jesus rastignireaMântuitorul era pe cruce. Ajunsese de batjocura trecătorilor, care continuau dispreţul cu ironii ca să-I fie durerea mai mare. “Tu care strici Templul şi-l zideşti înapoi în trei zile.. mântuieşte-Te pe tine însuţi. Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!”.

Preoţii şi învăţătorii din sinagogile evreieşti spuneau un mare adevăr, dar cu ochii orbiţi şi răi: “Pe altii i-a mântuit iar pe Sine nu se poate mântui! Să se pogoare de pe cruce şi vom crede în El”.

Aveau adevărul pe buze, dar erau prea orbiţi de întunericul din suflet. Ştiau că Hristos făcuse minuni şi vindecase pe mulţi oameni, ştiau că hrănise mulţimile şi că avea cele mai înţelepte cuvinte pe care le auziseră, dar acum erau întunecaţi. Credeau că au prins un impostor! Voiau dovada dumnezeirii ca să creadă în El, Îl provocau să coboare de pe cruce.

Nu ştiau ce cereau! Putea să coboare de pe cruce şi să îngenuncheze pe toată lumea, dar nu ar mai fi fost loc de iertare pentru nimeni. Pe cruce El nu era slab şi învis, ci învingător şi puternic tocmai pentru că a rămas pe cruce când ar fi putut să se răzbune pe omenire. Nu era nici ca tâlharii de lângă El, ci era un erou răstignit lângă tâlhari, un erou fără vină. Iar Pilat, spusese poporului “Nu găsesc nicio vină în omul acesta”, înainte să-L dea în mâinile lor.

În timp ce era atârnat pe cruce s-a făcut întuneric peste toată ţara”  pentru trei ore (Marcu 15:33), timp în care oamenii începuseră să plece acasă. Poate se temeau de ploaie. Câţiva  mai curajoşi încă aruncau cu batjocură, pentru că este o satisfacţie în firea noastră când înjosim pe cei mari care au căzut. Dar Hristos nu era prins cu păcat, nu era căzut. El se ruga pentru ei „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!” .  Liniştea a făcut să se audă strigătul pe care l-a avut Hristos înainte ca să-şi dea duhul: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!” 

Cutremurul

Dumnezeu nu voia să lase întâmplarea aceasta să treacă neobservată şi a zguduit pământul cu putere.  Cum putea privi din cer această scenă, când oamenii batjocoreau pe Fiul Său, pe Binefăcătorul şi Mântuitorul lumii?  “pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,  mormintele s-au deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.” (Matei 27:51-53)

Sutaşii care au tras la zaruri, cămaşa Mântuitorului erau şocaţi în urma cutremurului. Adineaori ironizau pe Cel crucificat şi acum îşi muşcau limba. Stăteau pe vârf de deal , şi stâncile se crăpaseră în urma cutremurului puternic. “Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”(Matei 27:54)

cross dark cloudsCei care îşi vedeau de treburile lor zilnice şi-au dat seama că se întâmplă ceva. Când este şi întuneric şi cutremur puternic, ne uităm speriaţi spre cer , şi ne întrebăm dacă nu cumva am supărat pe Dumnezeu. Trecătorii care, deja ajunseseră acasa, probabil îşi regretau cuvintele iar cei rămaşi “când au văzut cele întâmplate, s-au întors bătându-se în piept.” (Luca 23:48)

Liniştea

Poporul era plin de gânduri. Dumnezeu mai întunecase cândva cerul, dar asta a fost o urgie trimisă Egiptului –când Dumnezeu voia să elibereze pe evrei din robie. Acum tot Israelul era în întuneric. Uciseseră pe Fiul lui Dumnezeu şi o făcuseră cu o plăcere nebună, cu strigăte demne de canibali.

Acum plecau cu îngrijorare. Se băteau cu pumnul în piept – dar nu din mândrie -, apoi s-a lăsat o mare tăcere şi oamenii au plecat nedumeriţi spre casele lor.

Ucenicii şi cunoscuţii lui Isus au stat la depărtare şi au privit cele ce s-au întâmplat. Inimile lor erau înfiorate şi pline de întrebări. Ei trăgeau nădejde că Isus ar fi fost “Acela care va izbăvi pe Israel” dar odată cu moartea Învăţătorului lor, şi nădejdea le-a murit.

people leavingPetru era încă întristat de trădarea sa, ceilalţi ucenici la fel. Poate se gândeau că ar fi trebuit să lupte şi să moară împreună cu Învăţătorul lor, că au fost nişte laşi; Ştiau sigur că Isus Hristos “era un proroc puternic în fapte şi în cuvinte înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod”(Luca 24:19), dar nu au rămas cu El până la capăt aşa cum spuseseră cu o zi în urmă. Erau ruşinaţi şi dezamăgiţi.

Tăcere, confuzie, dezamăgire… Unii se gândeau să părăsească Ierusalimul – voiau să uite.

 În momentul acela Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, plătea preţul pentru răscumpărarea păcatelor, pentru întreaga omenire. A suferit moartea fizică, pentru ca noi să nu suferim moartea veşnică. Dar aceasta este vestea bună pentru cei care cred, doar pentru cei care cred.

“Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi..” (1 Epistola către Timotei 2:5,6)

Si un cantec pe tema asta

Advertisements
 
1 Comment

Posted by on April 19, 2014 in Creştinism, Cugetare

 

Tags: , , , ,

One response to “Răstignirea şi liniştea de trei zile

Scrie părerea ta ...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: