RSS

Daily Archives: January 16, 2014

“…o cădere în genunchi”

“Omul îşi poartă pe el carnea, care e în acelaşi timp povară şi ispită. O târăşte după el şi I se supune. E dator s-o supravegheze, s-o înfrâneze, să i se împotrivească şi să nu i se supună… decât atunci când nu mai are încotro. Dându-I ascultare, săvârşim totuşi o greşeală, dar o greşeală de felul acesta se poate ierta. E o cădere, dar o cădere în genunchi, care poate sfârşi cu o rugăciune.

Cât mai puţine păcate – iată datoria omului. Nici un păcat – e visul îngerului. Tot ce-i pământesc este supus greşelii”.

Victor Hugo , “Mizerabilii”

Reciteam nişte citate pe care mi le-am notat din cartea lui Hugo, şi mi-a atras atenţia cel de sus. “o cădere în genunchi” – ce simplistic sună, dar ce profund!Oare câţi ‘războinici’ de felul acesta mai există?man-kneeling-praying-in-forest-200x300Dacă ar fi să priveşti în oglindă, să te priveşti cu atenţie, ce ai vedea? Să te concentrezi aşa încât să pătrunzi dincolo de chipul fizic şi să priveşti la sufletul tău.

Cum te vezi? Îţi este sufletul mai bun, mai rău? Este un suflet alb, gri, negru? Vezi un luptător sau un înfrânt? Dacă vezi un suflet înfrânt, măcar este îngenunchiat sau este înfrânt şi mândru de asta?

Am impresia că mulţi au genunchii sudaţi, în mod intenţionat, de nu mai pot să şi-i îndoaie. Prin stări “fără genunchi” am trecut si eu; pe măsură ce mă încăpăţânam sufletul mi se înnegrea mai mult. “Acolo unde domneşte întunericul, încolţeşte păcatul.” V.H.

Ştiu că dacă nu-mi plec genunchii acum, de bunăvoie, va trebui să îngenunchez forţat la final de viaţă… pentru că lui Dumnezeu nu-i plac oamenii mândri.

Dedic aceste cuvinte celui care trebuie să lupte.

 
Leave a comment

Posted by on January 16, 2014 in Cărti

 

Tags: , , , , ,

 
%d bloggers like this: